MI-E DOR.....
Mi-e dor de viata mea cu tot ce-a fost in ea....
Mi-e dor de satul meu si de copilarie...
De tot ce-a fost si-a mers in paralel cu ea,
Dar toate-s la trecut si n-au cum sa mai fie ....
Mi-e dor de-o primavara pe cand eram copil.
Cand ghiocei plapanzi din frunze rasareau....
Si cand de Sf. Gheorghe in luna lui April,
Veneau cucii in tara si-n cantec se-ntreceau.
Cu primavara-ncepe povestea vietii noastre.
Si nu realizam ce repede va trece....
Cu zilele senine si noptile albastre,
Nu ne gandim atunci ca // iarna-i tare rece ! //
Tanjesc si-mi este dor de-o vara ca la noi,
Cand totul era verde si toate-n parg dadeau,
Iar mii de pasarele ,cantau sus in zavoi,
Cand se cocea secara si cucii raguseau .....
Frumoasa-i vara vietii ! E un capitol nou.
Pe toate le traiesti la maxim si din plin...
Se-nscriu in cartea vietii si-n suflet au ecou,
Ca-n cupa cu dulceata , se afla si venin !
Mi-dor si-mi amintesc, cum era toamna-n sat....
Cand toate-n jurul meu culorile schimbau,
Pamantul era plin de roade si bogat,
Ca pe un printisor, flori il impodobeau.
Se-ngalbenea frunza la nuc si cea din vie,
Iar randunelele in stoluri toate s-adunau,
Natura se schimba si devenea pustie,
Si-n ciripitul trist, // ramas bun // isi luau .
Si vine toamna vietii si umerii ti-apasa .
Te straduiesti ca toate sa le traiesti cu drag....
Ca n-ai trait degeaba, ca ai facut o casa,
Si-atatia oameni dragi,iti calca peste prag.....
Slabesc puterile , dar tu te straduiesti,
Sa fii acelasi // Tu // puternic si voinic.
Si ai un apetit de viata sa traiesti,
Si crezi ca nu te poate ingenunchia nimic.
Frumoase erau iernile la casa parinteasca !
Din casa la caldura , priveam cum ninge-afara.
Cand fulgii-n dansul lor, nici gand sa se opreasca....
Noi nu ne mai gandeam decat la sanioara .
Dar iarna vietii noastre, in alt chip ni se-arata.
Cu umerii lasati si fata-mbatranita....
Puterile-au slabit, mai mult ca altadata,
Oginda te arata, o floare ofilita !
Asta e legea firii si e normal asa.
Prin viata suntem numai simpli trecatori,
Lasam doar niste urme, // aceasta-i urma mea ! //
Gandul ca n-om mai fi, ne trece cu fiori....
.........................................................................
Un trecator am fost si // eu //
Si n-o sti nimeni ca m-am dus ...
La cativa dragi le-o pare rau,
Iar voi ve-ti observa ca nu-s !
Netica Ifrim
Dudelange 01 01 2020
