Te-aştept copilul meu

Te-aştept copilul meu, e iarnă iar în sat
Îmi este frig în suflet de-atâta aşteptat,
Întoarce-te acasă, se-apropie Crăciunul
Din câţi aţi fost odată, n-a mai rămas niciunul.

Te-aştept copilul meu, de-atâţia ani te-ai dus
Şi câte-am pătimit, mă ştie Cel de Sus
Icoanele din casă îmi ştiu durerea mea
Şi geamul ce-l pândesc, venind a te vedea.

Te-aştept copilul meu, nimic nu-ţi reproşez
În rugă şi în gând te port şi te veghez,
Dar sufletul mă doare căci nu eşti lângă mine
Întoarce-te de poţi, cât Domnul mă mai ţine.

Te-aştept copilul meu, mi-e tare dor de tine
Se-apropie Crăciunul e frig şi nu mi-e bine,
Vino să-mi încălzeşti inima-ndurerată
Acuma cât mai poţi, mă mai colindă-o-dată.

Te-aştept copilul meu, căci pasul mi-e greoi
Aripile-mi sunt frânte, zboară tot înapoi,
Doar gândul meu la tine în viaţă mă mai ţine
Te-aştept copilul meu, uite Crăciunul vine!

Te-aştept copilul meu..., de Lucica Forfotă

Sarbatori

Se intampla in Lungesti

 

Tocmai mi-am eliberat o parte din biblioteca si "surplusul" l-am depozitat la mama. La Lungesti.
Erau prea multe acasa. Am aranjat, am facut loc pentru altele. Desi multe le am in format digital, nu pot renunta la ele. Acolo este o parte din mine, din noptile nedormite ale tineretii mele.


Inchipuiti-va un copil care exclama vazand un teanc de carti: 
- Uoau! Ce de carti! Povesti de Creanga sunt?
Acasa, cartile sunt bune doar pentru aprins focul sau, in cel mai fericit caz, pentru a "prelua" tema de la scoala.

Madalina, fetita care isi doreste o carte de Ion Creanga, va citi in vacanta de iarna povesti, pentru ca Mos Craciun va fi darnic. Dar ca Madalina mai sunt si alti copii. Uitati-va in biblioteca si daca aveti carti care va prisosesc, faceti fericit un copil. Magia Sarbatorilor trebuie sa ne faca mai buni. De Craciun toti trebuie sa fim fericiti!